Thursday, September 16, 2010

Couchsurfing

O dată cu mine se mută şi Carlatoria. Nu pe platformă wordpress, cum mi-aţi şopti unii peste umăr, ci la Viena, my current city, cum zice Facebook, care deja face spam nemţesc pe coloana din dreapta a ecranului.

Sunt la jumătatea celei mai confuze luni din ultimii ani. Totul a început pe 1 septembrie, când am plecat din apartamentul din Ştefan cel Mare, pentru a dormi vreo 2 săptămâni pe canapeaua extensibilă din garsoniera din Floreasca, locuită momentan de iubita mea Vio. Apoi am poposit 2 zile de împachetări (şi nu dinalea ca la spa) la Tg Mureş, plus nişte timp de calitate cu ai mei, între o cosmetică şi un service auto. Marea aventură a fost acum 2 zile când am condus primul meu drum fără copilot: până la Cluj. Am ascultat conducând tot albumul lui Chirilă "Am să mă întorc bărbat". Deloc simbolic, că doar nu simt că am plecat spre chin şi nici nu plănuiesc vreo schimbare de sex, dar e cam singura caseta pe care am găsit-o în grabă. Ford-ul meu Fiesta ştie multe, dar nu şi CD-uri.

Seara la Cluj m-au găzduit Dudu şi Ralush pe canapeaua lui Robert, care face surfing prin America în tot acest timp. Înainte de canapeaua Staicu, însă, am ieşit la beri cu super gaşca în Republic, un bar care, nu ştiu de ce, mi se pare tipic clujean.

De la Cluj am pornit a doua zi în zori spre Viena, drum pe care am lăsat condusul în grijă masculină şi am luat rolul de copilot, DJ şi operator GPS. Ajunsă în Viena am mers spre noua mea casă, în care am o cameră promisă de la 1 octombrie. Apartementul este în cartierul Favoriten, are balcon, eraj şi un living fain! Era destul de dezordine ieri cam peste tot, ori, cei care mă cunosc ştiu că eu am concepte diferite despre dezordini faţă de majoritatea populaţiei. Deci neapărat facem un party cu Mr. Propper şi Mr. Muscolo o dată ce mă mut.

Sunt foarte drăguti viitorii mei colegi mei de apartament: Catrin, Claudi şi Christian. Şi cu mine Carla rezultă un apartament de "C"-locatari. E fain pentru că numele care încep cu C sunt mai rare în germană şi că se spune că oamenii ai căror nume încep cu litere apropiate se înţeleg bine...

Ieri seară pe la 10 deschideam deja canapeaua lui Tuţi. Îmi stă la dispoziţie o canapea şi în livingul din Favoriten, dar dacă pot să-i stau omului pe cap, de ce să nu profit. Scriu asta aici pentru că Tuţi oricum s-a plâns ieri că am postări prea lungi pe blog, deci probabil că nu a ajuns până la acest ultim aliniat din începutul poveştii mele vieneze!

3 comments:

Unknown said...

Pune şi tu funcţie de like, ca să putem zice ceva când n-avem cuvinte:)

Carlatoria said...

Uite, cred ca am reusit! :) A trebuit sa schimb template-ul cu unul mai modern, dar am buton like asa ca super!

Unknown said...

Deci acum incepe o noua "aventure" pentru tine. Sunt sigur ca o sa ti placa sa regasesti ambianta studentiasca, lucky you!
Te pup,
Marius