Privighetoarea din plymouth

Dupa ce am exeprimentat acest "iesit in club" in mai multe locuri si locatii de pe harta am hotarat ca nu mai are rost sa continui cautarea, ca sa dau de manelistii fiecarei tari....pentru ca, sincer, fiecare tara are manelistii ei.

Eram convinsa totusi ca in Anglia imi voi gasi linistea, int-un club dragut de open mic, sau la vreun eveniment brit-pop (stiu ca insist pe subiect, dar chiar imi place!). Asa ca azi am hotarat sa ma las "scoasa in oras". Primul club a fost Revolution, care a revolutionat toate asteptarile mele. Un maxx (vezi regie bucuresti) de 15 ori mai scump, cu aceleasi (non)principii , aceleasi freze gelate, camasi mulate, si spitari pronuntati, cu black eyed pies, shakira si 50cent rasunand in boxe...reteta perfecta pentru "vreau acasa"
Am plecat de acolo (dupa ce am lasat 4 lire la intrare) si ne-am oprit la un semn luminos "reggae n soul" . Suna mult mai uman. Suna! O data intrata am vazut toata populatie de culoare care a reusit sa emigreze spre Plymouth (de ce???), usor tulburata de prezenta arabilor care au hotarat sa nu respecte Ramadan-ul. M-am simtit de parca eram desculta si toti in jurul meu aveau crampoane (plagiat).Ca o bucata de carne proaspata oferita unor dobermani infometati. Am hotarat sa plec...
Am ajuns intr-un loc cu nume cald :"cuba". Si acolo i-am vazut...spaniolii mei. Veseli, beti, facand atmosfera. Erau cam raggaeton-isti ce e drept (manelistii spaniei), dar macar nu aveau fete dezumflate de britanici. Am reusit totusi sa cunosc un localnic, roscatel, acneic de tanar , care a venit cu replica aceea pe care o astepta orice domnisoara cu incredere in sarmul personal:"will YOU dance with me, cuz noone else would" ... ei bine, asta nu ne da nici un fel de sentiment aparte, nu ne face sa ne simtim speciale, niciodata, in nici un context.
Tentativa a fost intrerupta de o suava domnisoara de vreo "shpezeci" kile care a insistat sa danseze la bara. Nu stiu de ce nu pun limita de greutate la astfel de activitati. Nu am nimic cu oamenii suoraponderati, si daca ei vor sa se expuna, fie. Aici oricum e aproape obisnuit. Nu am gasit azi nici o bluza mai mica de marimea 40-42!! Anyway, suava s-a urcat pe bar, acesta a supravituit primei probe si nu s-a prabusit. Dureros a devenit abia cand exponatul a ramas top-less...si ii placea.si misca din toate...si toate se miscau cu ea , cu barul si cu retinele noastre. Am grabit sa-mi iau o bere si ochii de la eveniment, un carlsberg la 275 ml...cand ma intorc...cine e urcat viteaz langa miss piggy?roscatelul acneic...

Englezii sunt deci niste tarani care se fac manga ranga stanga in fiecare weekend, fac lucruri pe care le vor regreta, cu persoane pe care le vor regreta, fac avansui oricarui obiect care prezinta feminitate (sau nu), si merg acasa la 2 (cand se inchid puburile), ca sa o ia de la capat weekendu urmator...si asta le ocupa tot timpul! -execeptie facand colectivul tell systems din tamar science park

Si totusi, un aspect pozitiv...am rezervat bilet spre londra pe 27 octombrie. Trebuie sa fie perfect!!! Nu cred ca toata tara poate fi asa primitiva ca Plymouth!Pe care il voi adora oricum in final...sa nu uitam ca sunt inca in faza proasta!!